Cum afectează excesul de cortizol organismul?

0
10
Fotografie de Negative Space pe Pexels.com

Cortizolul este principalul hormon de stres care, la nevoie, se produce în cantități ridicate pentru a regla:

  • tensiunea arterială și funcțiile cardiovasculare (nutrienți și oxigen)
  • insulina și glucoza (energia pentru celule)
  • funcțiile imune (răspunsul organismului la infecții)
  • metabolismul (arderile)

Pe scurt, cortizolul te mobilizează ca să poți face față situațiilor de stres extern sau intern.

Efectele excesului de cortizol din organism

Schimbările de cortizol produc o complexă schimbare hormonală:

    • cortizolul ridicat sau instabil pe parcursul zilei, mai ales în perioada serii, reduce capacitatea de odihnă a organismului, provoacă dificultăți la adormire și se manifestă prin oboseală
    • cortizolul ridicat mobilizează un nivel ridicat de insulină în sânge, care poate duce la rezistența de insulină (precede diabetul), glicemie instabilă, hipoglicemie, și provoacă o producție mărită de hormoni androgeni, cauza principală în cazul ciclurilor anovulatorii, infertilității, pilozității, acneei, căderii părului, sindromului ovarelor polichistice
    • datorită cortizolului ridicat se produc mai puțini hormoni sexuali (estrogen, progesteron, testosteron, DHEA) provocând oboseală, scăderea interesului sexual, aspect îmbătrânit, riduri, probleme cu articulațiile, etc.
  • datorită cortizolului ridicat se produc mai puțini hormoni tiroidieni, mascând simptome ale hipotiroidismului: oboseală, letargie, depresie, probleme de digestie, metabolism încetinit, surplus de greutate, chiar dacă analizele încă sunt în limite normale
  • în situații de stres susținut, ca să avem cortizol tot timpul, acesta fură din pregnelonona și progesteronul disponibili (care sunt prehormonii lui) și în plus, blochează activitatea acestora, situație ce duce la lipsa de interes pentru micile bucurii sau socializare (deficiența de substanțe neurochimice necesare stării de fericire), probleme de memorie, sindrom premenstrual, dureri musculare sau articulare, reducerea mobilității sau dominanță estrogenică, însemnând un potențial crescut de proliferare excesivă: hiperplazie endometrială, menstruație abundentă, apariția tumorilor benigne sau maligne
  • cortizolul permanent ridicat poate provoca rezistență la nivelul organelor (ovare, tiroidă și pancreas), perturba nivelul energetic și suspenda funcția de reproducere

În ultimii ani, cortizolul a fost asociat cu o serie de probleme de sănătate precum anxietatea, depresia, creşterea în greutate, bolile cardiace sau reducerea densităţii osoase.

Rolul său principal a fost și este de a pregăti corpul pentru „luptă” sau „fugă”. Dacă în trecut, stimulii de stres se refereau la factori fizici, acum aceştia sunt cu precădere emoţionali, precum promovarea examenelor, găsirea unui loc de muncă,  plata facturilor sau decizia de a ieşi la pensie.

În momentul în care nivelul de cortizol din organism este prea ridicat, „afectează întregul organism care începe să se prăbuşească. Practic, îi îmbătrâneşte pe oameni înainte de timp”, a spus doctorul Tracy Thomas.

Persoanele care suferă de stres cronic sunt mai expuse riscului de a dezvolta osteoporoză, hipertensiune arterială, boli ale inimii, obezitate sau depresie deoarece nivelul ridicat de cortizol reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva bolilor.

Totodată, dacă stresul duce la creşterea nivelului de cortizol, acesta poate genera o serie de obiceiuri nocive pentru mecanism. Cortizolul este asociat cu obezitatea, însă legătura este mai degrabă indirectă.

Creşterea în greutate este în opinia specialiştilor o consecinţă a unor mecanisme de „adaptare” la stres. Practic, în mod compulsiv, indivizii se consolează cu mâncare, nu din nevoie, ci pe fondul unei obişnuinţe ce are cauze cognitive şi nu poate fi legată chimic de cortizol.

Simptomele excesului de cortizol

Cinci sau mai multe din aceste simptome indică probabilitatea unui exces de cortizol.

  • senzația că alergi de la o sarcină la alta
  • senzația că ești agitat/agitată dar și obosit/obosită, cu nervii întinși la maxim
  • te liniștești greu înainte de culcare, te culci târziu, chiar dacă ești obosit/obosită
  • dificultăți în a adormi sau a dormi fără întreruperi
  • tendința de a ajunge rapid la mânie sau furie, țipăt și strigăt frecvent
  • sentimente de anxietate sau teamă
  • lapsusuri, gânduri distrase, în special în momente dificile
  • pofta de dulce, obiceiul de a lua o gustare dulce, în special după masă, adesea ciocolată
  • grăsime distribuită mai ales pe abdomen și talie, circumferința taliei peste 90 cm
  • probleme dermatologice: eczemă, piele subțiată, psoriazis, vergeturi
  • reducerea densității osoase (osteoporoză, osteopenie)
  • tensiune arterială ridicată sau ritm cardiac accelerat
  • nivel ridicat al zahărului din sânge, glicemie instabilă, tremurături între mese
  • indigestie, reflux gastroesofagian, ulcere
  • recuperare mai dificilă după traumatisme, antrenamente
  • cicluri menstruale neregulate, fertilitate redusă

Pentru a ţine sub control efectele acestui hormon, unii specialişti recomandă un regim sănătos, practicarea unor exerciţii fizice cu impact redus, cum este yoga sau pilates şi câteva minute de meditaţie pe zi.

Sursă:https://www.huffingtonpost.com

Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.