Anunțuri publicitare
Sari la conținut

Acidul para-aminobenzoic sau PABA-utilizări și simptome de deficiență

Acidul para-aminobenzoic sau PABA-utilizări și simptome de deficiență
Fotografie de Rau00edssa Pimenta pe Pexels.com

PABA este denumirea scurtă a acidului para-aminobenzoic, adesea considerat a fi doar un ingredient utilizat în produsele de protecție solară, în timp ce, de fapt, este un ingredient nutrițional. Deoarece este o parte a PGA (acidul pteroilglutamic), o formă de acid folic, unii profesioniști din domeniul sănătății nu o consideră vitamină, ci doar un factor din complexul B.

Utilizări ale acidului para-aminobenzoic

Acidul para-aminobenzoic (PABA)  servește ca provitamină pentru unele bacterii.

Acest compus biochimic este  folosit în mod intens în cremele de protecție solară  pentru a proteja pielea de radiațiile ultraviolete dăunătoare în urma expunerii la soare. Este, de asemenea, eficient în tratamentul afecțiunii vitiligo, o afecțiune care provoacă decolorarea pielii.

PABA este folosit pentru a îmbunătăți utilizarea proteinei în organism. Participă, de asemenea,  la formarea  celulelor roșii din sânge, precum și la producerea acidului folic în intestine.

PABA a fost legat de creșterea părului, precum și de inversarea procesului de albire a părului, dar  rezultatele în acest caz au fost dezamăgitoare. Persoanele care suferă de vitiligo, suprapigmentarea pielii sau lipsa pigmentului în unele locuri, au raportat o îmbunătățire a stării pielii după ingerarea de  PABA. PABA ajută de asemenea la descompunerea proteinelor, formarea  globulelor  roșii și menținerea florei intestinale.

Simptome de deficiență de PABA

Atunci când rezervele de PABA din organism sunt reduse apar simptome de oboseală, iritabilitate, nervozitate și depresie, precum și constipație. La persoanele cu deficiență de PABA s-a  obsevat apariția eczemelor, precum și zone neuniforme pe piele.

CITEȘTE
Funcțiile manganului și simptome de deficiență

Simptome de exces de PABA

Atunci când se utilizează creme de protecție solară cu factor de protecție mare, producția de vitamina D în organism poate scădea. Greața, erupțiile cutanate și vărsăturile ar putea indica o creștere a nivelului de PABA.

Nivelurile excesive de PABA sunt stocate în organism și pot provoca leziuni hepatice.

Utilizarea pe termen lung a antibioticelor poate necesita mai mult PABA în organism, dar trebuie știut că PABA  afectează capacitatea medicamentelor sulfa. Deși nu sunt documentate în termeni medicali, unele femei care au probleme de a rămâne gravide pretind că au reușit să rămână însărcinate după creșterea cantității de PABA în dietă.

Surse de PABA

PABA se găsește în ficat, rinichi, drojdie de bere, melasă, cereale integrale, ciuperci și spanac și poate fi produs de bacteriile intestinale.

Sursă:http://orthomolecular.org/nutrients/vitamins.shtml#top

Anunțuri publicitare

rodica richiteanu Vizualizare tot

Pasionată de informaţii din domeniile: medicină, tehnologie, psihologie, nutriţie, tratamente naturale.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: