Buzele pot spune mult despre o persoană.Aspectul, culoarea sau mărimea acestora pot da unele indicii privind posibile afecțiuni pe care persoana le poate avea.


Buzele umflate

De mii de ani, buzele cărnoase sunt la femei un criteriu de frumuseţe şi de senzualitate. În Anglia, în timpul domniei reginei Victoria, femeile pronun­ţau cât mai multe cuvinte care începeau cu litera „p”, în speranţa de  a-şi forma buze cât mai atrăgătoare. În zilele noastre, lucrurile au devenit mai simple, femeile care nu sunt înzestrate de mama na­tură cu buze de tip negresă fac apel la colagen.


Dar atenţie, buzele se pot umfla brusc şi din cauza unei alergii alimentare sau la utilizarea unui produs cosmetic. Dacă vi se umflă buza de jos şi se acoperă de coji sau de leziuni roşii sau albe, se poate să sufe­riţi de o cheilită actinică, datorată unei expuneri pre­lun­­gite la soare. Această inflamaţie este mai frecventă la femeile de peste 50 de ani.

Din nefericire, de multe ori leziunile sunt permanente. Ca de cele mai multe ori în cazul maladiilor produse de soare, persoanele care au pielea deschisă la culoare sunt mai vulnerabile şi trebuie să consulte neapărat un dermatolog pentru a verifica dacă inflamaţia nu este un semn premer­gător al unui cancer la buza inferioară.


Buzele umflate pot fi şi una dintre caracteristicile sindromului Melkersson-Rosenthal, o tulburare neu­ro­­logică congenitală. Printre alte simptome ale acestei maladii, care, în general, apare la sfârşitul adolescen­ţei, mai trebuie să cităm: o inflamare a feţei, o para­lizie facială şi leziuni pe limbă.

Cu trecerea timpului, buzele devin uscate şi crăpate. Aceste caracteristici se regăsesc şi la persoanele ce suferă de sarcoidoză, ma­ladie inflamatorie gravă, ce atinge diferite părţi ale corpului, precum nasul, ochii şi urechile, dar şi organe interne.

Buzele strânse

Când vă aflaţi în faţa unei persoane care are buzele strânse, vă gândiţi imediat că este crispată ori avară. Dar trebuie să ştiţi că ele pot fi cauzate de sin­dromul sclerodermiei localizate.

Pielea feţei se întinde, mai ales în jurul buzelor, faţa luând aspectul unei măşti. Este din ce în ce mai greu să se deschidă gura, să se vorbească şi să se mănânce. Când boala atin­ge şi orga­nele interne, este vorba despre sclero­der­mie sistemică.

Buzele reci şi crăpate

Frigul şi buzele crăpate sunt nedespăr­ţite. Dar aces­te crăpături nu sunt mereu datorate unor factori externi, uneori, ele sunt semnul unei deshidratări ge­ne­rale.

În mod contrar a ceea ce cred mulţi, umezi­rea lor cu limba nu face decât să agraveze problema. Bu­zele uscate pot fi şi semnul unor deficiențe nutriţio­nale sau a sindro­mului Gougerot-Sjogren, maladie carac­terizată printr-o uscare oculară şi bucală.

Buzele albastre

Pot fi şi un efect stilistic, dar de cele mai multe ori, ele se datorează expunerii la frig. Mai pot fi şi semnul maladiei Reynaud, tulbu­rare care se manifestă printr-o constricţie brutală a micilor artere ale degetelor, dar se poate întinde şi la alte părţi ale corpului, sub efectul frigului sau al stre­sului. Această strângere împiedică o bună oxigenare a părţilor atinse, care se albăstresc.


Cianoza buzelor poate fi şi semnul unei proaste oxi­genări cauzate de tulburări respiratorii ca: pneu­monia, astmul, bronşita cronică sau edemul pulmo­nar. Lipsa de oxigen este frecventă la marii fumători, pentru că oxidul de carbon prezent în fum privează plămânii de oxigen. În plus, buzele de culoare albas­tră se pot datora şi unei carenţe de fier.

Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.