betaina

Betaina: Beneficii, semne de deficiență, surse alimentare

Aminoacizi/Proteine Sănătate

Betaina (trimetilglicina) s-a dovedit a avea beneficii pentru combaterea bolilor de inimă și îmbunătățirea biochimiei corpului. De asemenea, contribuie la creșterea masei musculare și pierderii de grăsime. Se crede că acest lucru se datorează în principal capacității sale de a promova sinteza proteinelor în organism.

Anunțuri publicitare

Cunoscută și sub numele de trimetilglicină (TMG), aceasta devine din ce în ce mai populară în suplimentele folosite recent.

Deși a fost studiată pentru impactul său pozitiv asupra prevenirii bolilor de inimă de ceva timp, betaina abia recent a fost inclusă mai des în suplimentele energetice și concentrate pe exerciții fizice, pulberile de proteine și alte produse orientate spre îmbunătățirea performanței exercițiilor fizice și a biochimiei corpului.

Anunțuri publicitare

Ce este betaina?

Betaina este o trimetilglicină și un derivat al colinei. Cu alte cuvinte, colina este un „precursor” al betainei și trebuie să fie prezentă pentru ca betaina să fie sintetizată în organism.

Este creat de colină în combinație cu aminoacidul glicină.

Anunțuri publicitare


La fel ca unele vitamine B, inclusiv folatul și vitamina B12, trimetilglicina este considerată a fi un „donator de metil”. Aceasta înseamnă că ajută la funcționarea ficatului, detoxifierea și funcționarea celulară în organism.

Rolul său cel mai important este de a ajuta corpul să proceseze grăsimile.



De ce se utilizează sub formă de supliment? Probabil cel mai amplu beneficiu cercetat al betainei este susținerea conversiei aminoacidului homocisteină din sânge în metionină.

Deși aminoacizii sunt compuși critici necesari pentru multe funcții ale corpului, studiile arată că nivelurile ridicate de homocisteină pot fi dăunătoare vaselor de sânge, ducând la ateroscleroză.

Anunțuri publicitare

Beneficii ale betainei

Suport pentru sănătatea inimii

Betaina este cel mai bine cunoscută pentru că ajută la reducerea nivelului plasmatic de homocisteină, care este direct legată de scăderea riscului de boli de inimă. O concentrație ridicată de homocisteină este un factor de risc potențial pentru bolile cardiovasculare, dar studiile sugerează că această afecțiune poate fi redusă prin suplimentarea regulată cu acest aminoacid (trimetilglicină).

Anunțuri publicitare
beenhere

Potrivit unui studiu din 2013, „suplimentarea cu cel puțin 4 grame / zi de betaină timp de minimum 6 săptămâni poate reduce homocisteina din sânge”.

Betaina poate fi benefică în reducerea riscului de atacuri de cord, accident vascular cerebral și alte forme de stop cardiac și boli de inimă.

Betaina are proprietăți antiinflamatorii

Noile cercetări arată că acest aminoacid are funcții antiinflamatorii, oferind protecție împotriva numeroaselor boli – inclusiv obezitatea, diabetul, cancerul și boala Alzheimer. Efectele sale protectoare se datorează în parte rolului său în metabolismul aminoacizilor cu sulf.

Anunțuri publicitare

Aceștia acționează împotriva stresului oxidativ, inhibă răspunsurile inflamatorii, reglează metabolismul energetic și atenuează apoptoza.

Poate ajuta la îmbunătățirea masei musculare

Un studiu din 2010 a raportat creșterea masei și forței musculare după suplimentarea cu betaină.

În 2013, a fost realizat un studiu de către Journal of the International Society of Sports Nutrition. Participanții au fost testați pentru a vedea dacă șase săptămâni de suplimentare cu betaină ar avea impact asupra biochimiei corpului, rezistenței, rezistenței și pierderii de grăsime.

După șase săptămâni de suplimentare cu betaină, participanții au arătat o biochimie corporală îmbunătățită, creșterea masei musculare a brațelor și o capacitate mai mare de a face exerciții cu halterele.

Anunțuri publicitare

Poate ajuta cu pierderea grăsimilor

Conform anumitor studii, suplimentarea cu betaină poate fi benefică în modificarea modului în care organismul procesează și împarte nutrienții, rezultând abilități mai rapide de ardere a grăsimilor fără a pierde masă musculară.

Ajută la funcționarea ficatului și detoxifiere

Un alt efect pozitiv al betainei este să sprijine sănătatea ficatului, ajutând la detoxifiere și la procesul de digerare a grăsimilor (lipidelor).

Anunțuri publicitare

Grăsimea se poate acumula până la niveluri periculoase în ficat din anumite cauze – cum ar fi abuzul de alcool, obezitatea, diabetul și alte cauze. Betaina poate ajuta la funcțiile de curățare a ficatului, de descompunere și eliminare a grăsimilor.

De asemenea, betaina pare să ajute ficatul să elimine toxinele și substanțele chimice, prevenind împotriva deteriorării tractului digestiv și a altor daune care pot rezulta din expunerea la toxine.

Anunțuri publicitare

Simptome de deficiență


Cea mai mare amenințare la consumul de niveluri scăzute de betaină constă în simptome legate de homocisteina ridicată în sânge. Acest lucru se observă cel mai adesea fie la populațiile mai în vârstă de peste 50 de ani, la cei care au suferit de alcoolism, fie la copiii care suferă de afecțiuni genetice care duc la o creștere a homocisteinei.


Deși această afecțiune este rară, nivelurile sever crescute de homocisteină pot provoca probleme de dezvoltare, osteoporoză (oase subțiri), anomalii vizuale, formarea cheagurilor de sânge și îngustarea și întărirea vaselor de sânge.

Anunțuri publicitare

Un deficit de betaină nu se crede că este comun în națiunile occidentale, mai ales pentru că aportul alimentar este adecvat. Unul dintre motive este că betaina este prezentă în cantități mari în produsele din grâu, care sunt un element esențial în dietele celor mai mulți oameni.

Ce se întâmplă când renunți la alimentele bogate în betaină? Deși nu se datorează direct aportului scăzut de betaină, aportul alimentar scăzut poate contribui la creșterea homocisteinei în sânge.

Anunțuri publicitare


Nivelurile ridicate de homocisteină din sânge pot fi crescute din mai multe motive, inclusiv factori de mediu, dietă și genetică.

Surse alimentare

Iată care sunt cele mai bune surse alimentare de betaină:

Anunțuri publicitare
  • Tărâță de grâu – 1/4 cană nefiartă (aproximativ 15 grame): 200 mg
  • Quinoa – Aproximativ 1 cană gătită: 178 mg
  • Sfeclă – 1 cană crudă: 175 mg
  • Spanac – 1 cană gătită: 160 mg
  • Amarant – Aproximativ 1 cană gătită: 130 mg
  • Secară – Aproximativ 1 cană gătită gătită: 123 mg
  • Cereale de grâu Kamut – Aproximativ 1 cană gătită: 105 mg
  • Bulgur – Aproximativ 1 cană gătită: 76 mg
  • Cartof dulce – 1 cartof mediu: 39 mg
  • Piept de curcan – 1 piept fiert: 30 mg
  • Carne de vițel – 85 g fiartă: 29 mg
  • Carne de vită – 85 g fiartă: 28 mg

Potrivit rapoartelor, tărâțele de grâu / germenii de grâu conțin cea mai mare cantitate de betaină naturală.

Anunțuri publicitare

Sursa:draxe.com

poate te interesează

Anunțuri publicitare
Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.