Guta este un tip de artrită care provoacă inflamații bruște ale articulațiilor, de obicei într-o singură articulație. Forma severă poate afecta uneori multe articulații simultan. Aceasta este cunoscută sub numele de gută poliarticulară.
De ce apare guta? Care sunt cauzele?
Afecțiunea este cauzată de prea mult acid uric în fluxul sanguin și de acumularea de cristale de urat în țesuturile corpului. Depozitele de cristale de acid uric în articulație provoacă inflamația articulației, ducând la durere, roșeață, căldură și umflături.
Acidul uric se găsește în mod normal în organism ca un produs secundar al modului în care organismul descompune anumite proteine numite purine. Cauzele unui nivel crescut de acid uric din sânge (hiperuricemie) includ genetică, obezitate, anumite medicamente, cum ar fi diuretice (pastile pentru eliminarea apei) și scăderea cronică a funcției renale (afecțiuni renale).
Care sunt factorii de risc pentru gută?
Există mulți factori de risc pentru această afecțiune. A avea tensiune arterială ridicată este un factor de risc. Boala este mai frecventă după intervenții chirurgicale, traume și deshidratare.
Anumite medicamente, cum ar fi diureticele, care tratează tensiunea arterială crescută, care cresc nivelul de acid uric din sânge, pot fi una dintre cauze.
În mod surprinzător, medicamentele care scad nivelul acidului uric din sânge, cum ar fi alopurinolul (Zyloprim, Aloprim), pot provoca, de asemenea, inițial o erupție de gută. Acest lucru se datorează faptului că orice lucru care crește sau scade nivelul acidului uric poate provoca o erupție a gutei provocând depunerea cristalelor de acid uric într-o articulație.
Doza mică de aspirină poate precipita apariția atacurilor de gută. Tratamentul anumitor tipuri de cancer poate provoca boala din cauza nivelurilor ridicate de acid uric eliberat atunci când celulele canceroase sunt distruse. Artrita degenerativă face ca, de asemenea, articulațiile afectate să fie mai susceptibile de a fi locul unui atac al bolii.
Care sunt simptomele și semnele de gută?
Simptomele și semnele caracteristice ale gutei sunt:

- apariția bruscă a durerii articulare
- umflarea articulațiilor
- căldură în zona afectată
- roșeață în zona articulației afectate
Aceste simptome și semne afectează de obicei o singură articulație. Durerea este de obicei severă, reflectând severitatea inflamației în articulație. Articulația afectată este adesea foarte sensibilă la atingere, până la punctul în care unele persoane cu atacuri ale afecțiunii suferă de dureri de la ceva la fel de simplu precum tragerea cearșafului de pat peste articulația inflamată.
Articulația afectată se umflă. Termenul medical pentru lichidul excesiv dintr-o articulație este „revărsare articulară”.
Această afecțiune implică frecvent articulații de la extremitățile inferioare. Locația clasică pentru apariția gutei este degetul mare (prima articulație metatarsofalangiană). Podagra este termenul medical pentru inflamație la baza degetului mare.
De asemenea, poate afecta piciorul, genunchiul, glezna, cotul, încheietura mâinii, mâinile sau aproape orice articulație din corp. Când este mai severă sau de lungă durată, articulații multiple pot fi afectate în același timp. Acest lucru provoacă durere și rigiditate articulară în articulațiile multiple.
Un alt semn al gutei este prezența unui nodul dur de acid uric care se depune sub piele. Acești noduli duri pot fi găsiți în diferite locații ale corpului, de obicei pe coate, cartilajul urechii superioare și pe suprafața altor articulații. Când este prezent un astfel de nodul, atunci corpul este supraîncărcat cu acid uric.

Când sunt prezenți acești noduli duri, nivelul acidului uric din sânge este de obicei ridicat de ani de zile. Prezența nodulilor duri indică guta topacee și este necesar un tratament cu medicamente.
Afecțiunea netratată multă vreme poate duce la deteriorarea articulațiilor și deformare fizică.
Pietrele la rinichi pot fi un semn de gută, deoarece cristalele de acid uric se pot depune în rinichi și pot provoca pietre la rinichi.


Când guta are o formă ușoară, poate fi tratată cu modificări ale dietei și stilului de viață. Cu toate acestea, studiile au arătat că nici cea mai riguroasă dietă nu scade suficient acidul uric seric pentru a controla guta severă și, prin urmare, medicamentele sunt în general necesare.
Atunci când atacurile sunt frecvente, au apărut pietre la rinichi cu acid uric, sunt prezenți noduli duri sau există dovezi ale deteriorării articulațiilor din atacurile de gută, medicamentele sunt utilizate în mod obișnuit pentru a reduce nivelul sanguin al acidului uric.
Ce alimente ar trebui excluse din dietă în cazul gutei?
Următoarele principii dietetice sunt importante în gestionarea gutei:
- Guta este asociată cu obezitatea, iar pierderea semnificativă în greutate poate îmbunătăți dramatic gestionarea gutei.
- O dietă cu calorii reduse este utilă pentru pierderea în greutate. O dietă săracă în grăsimi saturate, cu proteine crescute și înlocuirea carbohidraților rafinați (de exemplu, zahăr, pâine albă, cartofi) cu carbohidrați complecși (cum ar fi legumele și cerealele integrale) reduce acidul uric seric.
- Consumul redus de fructe de mare și carne roșie.
- Consumul de produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi scade riscul de gută.
- Consumul de bere și lichior crește riscul de gută. Cu toate acestea, consumul de vin nu pare să crească riscul de gută.
- Într-un studiu, consumul de cireșe proaspete a fost asociat cu o scădere cu 35% a riscului de gută. Unii oameni cred că sucul de cireșe negre sau cireșele uscate au același efect, dar acest lucru nu a fost dovedit.
- Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză crește riscul de gută.
Ce complicații sunt asociate gutei?
Guta netratată multă vreme poate provoca leziuni ireversibile ale articulațiilor.
Acidul uric se poate depune în rinichi și poate provoca pietre la rinichi și scăderea funcției renale.
Acidul uric se poate depune în țesuturile moi, în special în jurul articulațiilor, și poate provoca noduli care pot fi mari și inestetici.
Când este recomandată analiza de acid uric
Determinarea serică a acidului uric este recomandată în:
- Diagnosticul gutei
- Monitorizarea pacienților cu leucemie
- Evaluarea unei insuficiențe renale
- Evaluarea sindromului metabolic
- Monitorizarea terapiei în sarcina toxică.
Sursa: medicinenet.com