Oamenii au adesea o reacție neplăcută la ceva ce au mâncat și cred că au o alergie alimentară. Dar este posibil să aibă altceva: o reacție numită intoleranță alimentară. O alergie alimentară este cauzată de reacția sistemului imunitar la alimente atunci când nu este nevoie. În cazul intoleranței alimentare este vorba de o problemă legată de digestia alimentelor.
Alergie alimentară sau intoleranță alimentară
O alergie alimentară este cauzată de reacția sistemului imunitar la alimente atunci când nu ar trebui să existe. În cazul intoleranței alimentare, sistemul imunitar nu este responsabil. De cele mai multe ori este o problemă cu digestia alimentelor.
De exemplu, a fi alergic la lapte este diferit de a nu-l putea digera corect din cauza intoleranței la lactoză.
Unii oameni provin din familii în care alergiile sunt frecvente – nu neapărat alergii alimentare, dar poate febră de fân, astm sau urticarie. Când ambii părinți au alergii, este mai probabil să aveți alergii alimentare decât dacă un singur părinte are alergii.
Cum lucrează alergiile alimentare?
O alergie alimentară implică două părți ale sistemului imunitar. Una este imunoglobulina E (IgE), un tip de proteină numită anticorp care se deplasează prin sânge. Cealaltă parte o constitue celulele mastocite, pe care le aveți în toate țesuturile corpului, dar mai ales în locuri precum nasul, gâtul, plămânii, pielea și tractul digestiv.
Prima dată când mâncați un aliment la care sunteți alergic, anumite celule produc o mulțime de IgE pentru alimentele care vă declanșează alergia, numită alergen. IgE se eliberează și se atașează la suprafața mastocitelor. Nu veți avea încă o reacție, dar acum sunteți pregătit pentru una.
Data viitoare când mâncați acel aliment, alergenul interacționează cu IgE și declanșează mastocitele să elibereze substanțe chimice precum histamina. În funcție de țesutul în care se află, aceste substanțe chimice vor provoca diferite simptome.
Și întrucât unii alergeni alimentari nu sunt defalcați de căldură în timpul gătitului, de acizii stomacului sau enzimele care digeră alimentele, aceștia pot trece în fluxul sanguin. De acolo, ei pot călători și provoca reacții alergice pe tot corpul.
Procesul de digestie afectează momentul și locația. Este posibil să simțiți mâncărime în gură. Apoi, puteți avea simptome precum vărsături, diaree sau dureri abdominale.
Alergenii alimentari din sânge pot provoca scăderea tensiunii arteriale. Pe măsură ce ajung la piele, pot declanșa urticarie sau eczeme. În plămâni, aceștia pot provoca respirație șuierătoare. Toate acestea au loc în câteva minute până la o oră.
Care sunt alergiile alimentare cele mai întâlnite?
La adulți, acestea includ:
- Arahide
- Nuci
- Crustacee, inclusiv creveți, raci, homar și crab
Pentru copii, alergenii alimentari care cauzează cel mai adesea probleme sunt:
- Ouă
- Lapte
- Arahide
Adulții de obicei nu se vindecă de alergii decât dacă urmează un program de echilibrare nutrițională. Dar copiii scapă de unele dintre alergiile alimentare uneori. Copiii sunt mai predispuși să depășească alergiile la lapte, ouă și soia decât la arahide, pești și creveți.
Alimentele la care veți reacționa sunt adesea cele pe care le consumați regulat. În Japonia, de exemplu, veți găsi alergie la orez. În Scandinavia, alergia la cod este frecventă.
Alergie alimentară sau altceva?
Un diagnostic diferențial este procesul de a face diferența dintre o alergie alimentară, o intoleranță alimentară și alte boli. Când mergi la cabinetul medicului și spui: „Cred că am o alergie alimentară”, trebuie să ia în considerare o listă cu alte lucruri care ar putea provoca simptome similare care ar putea fi confundate cu o alergie alimentară.
Acestea includ:
- Intoxicație alimentară
- Toxicitatea histaminei
- Aditivi alimentari, inclusiv sulfiți, MSG și coloranți
- Intoleranță la lactoză
- Intoleranță la gluten
- Alte boli
- Declanșatori psihologici
Alimentele se pot contamina cu bacterii și toxine. Carnea contaminată uneori imită o alergie alimentară atunci când este într-adevăr un tip de intoxicație alimentară.
Toxicitate histaminică
Histamina poate atinge niveluri ridicate în brânzeturi, unele vinuri și în anumite tipuri de pește, în special ton și macrou, dacă nu a fost refrigerat corespunzător. Când mâncați alimente cu multă histamină, ați putea avea o reacție care pare a fi o reacție alergică. Se numește toxicitate histaminică.
Sulfiții sunt produși în mod natural în timpul fermentării vinului și sunt adăugați la alte alimente pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului. Concentrațiile mari de sulfiți pot pune probleme persoanelor cu astm bronșic sever. Ei degajă un gaz numit dioxid de sulf, pe care persoana îl respiră în timp ce consumă mâncarea. Acest lucru le irită plămânii și poate declanșa un atac de astm.
De aceea, În Statele Unite, FDA a interzis sulfiții pe post de conservanți pulverizați pe fructe și legume proaspete. Dar sulfiții sunt încă utilizați în unele alimente.
Glutamatul monosodic (MSG) se găsește în mod natural în alimente, inclusiv roșii, brânză și ciuperci. Este adăugat altora pentru a spori aroma. Când este consumat în cantități mari, poate provoca înroșirea feței, căldură, dureri de cap, presiune pe față, dureri în piept sau senzații de detașare.
Vopseaua galbenă numărul 5 poate provoca urticarie, deși acest lucru este rar.
Intoleranța alimentară
Intoleranța la lactoză
Intoleranța la lactoză, cea mai frecventă intoleranță alimentară, afectează cel puțin 1 din 10 persoane. Lactaza este o enzimă în mucoasa intestinului. Descompune lactoza, un tip de zahăr din lapte și alte produse lactate.
Dacă nu aveți suficientă lactază, nu puteți digera lactoza. În schimb, bacteriile consumă lactoza, creând gaze și balonare, dureri de stomac și diaree. Medicul poate măsura răspunsul organismului la lactoză prin teste de sânge.
Intoleranța la gluten
Intoleranța la gluten nu este la fel ca boala celiacă. Boala celiacă este cauzată de un răspuns imun anormal la gluten, o proteină care se găsește în grâu și în alte boabe. Intoleranța la gluten, pe de altă parte, implică modul în care sistemul digestiv tratează glutenul. Ambele sunt diferite de alergiile alimentare.
Multe alte boli au simptome similare alergiilor alimentare, inclusiv ulcerele și cancerele sistemului digestiv. Acestea pot duce la vărsături, diaree sau dureri care se agravează atunci când mâncați.
“Un program complet de dezvoltare este cel mai bun mod pe care îl cunoaștem pentru a pune capăt definitiv alergiilor. Un program de dezvoltare (echilibrare nutrițională) va completa încet 30 până la patruzeci de minerale diferite și va îmbunătăți circulația, oxigenarea și hidratarea corpului.
De asemenea, va reduce metalele toxice și substanțele chimice toxice din organism și va elimina multe infecții cronice.” – Dr. Lawrence Wilson, ALLERGIES
Unele persoane pot avea o intoleranță alimentară cu un declanșator psihologic. Un eveniment neplăcut, adesea în copilărie, legat de consumul unui anumit aliment poate provoca o senzație neplăcută atunci când mănânci mai târziu, chiar și ca adult.
Reacțiile alergice pot implica orice organ sau sistem al corpului. Ele pot afecta chiar creierul și comportamentul. Acestea se numesc alergii cerebrale și pot provoca hiperactivitate și alte comportamente aberante.
Sursa: webmd.com
