Glutationul scăzut predispune la afecțiuni cronice severe.Cunoscută de aproape 100 de ani, această proteină a ajuns în atenția comunității medicale din întreaga lume abia recent, când s-a constatat că nivelul scăzut de glutation predispune organismul la afecțiuni cronice severe, cum ar fi afecțiunile hepatice sau diabetul.
Ce este glutationul?
Glutationul este o tripeptidă formată din aminoacizii acidul gama-glutamic, cisteina și glicina. Este produs de ficat și implicat în multe procese ale corpului.
Glutationul este implicat în formarea și repararea țesuturilor, producând substanțe chimice și proteine necesare organismului și în funcționarea sistemului imunitar.
Oamenii iau glutation pentru îmbătrânire, tulburări legate de consumul de alcool, boli hepatice, boli de inimă și multe alte afecțiuni.
Glutationul: funcțiile în organism
Pe măsură ce indivizii îmbătrânesc, nivelurile de glutation se diminuează, iar capacitatea de a detoxifica radicalii liberi scade.
Glutationul este o moleculă mică găsită în aproape fiecare celulă. Nu poate intra în majoritatea celulelor în mod direct și, prin urmare, trebuie produsă în interiorul celulei, din cei trei aminoacizi constituenți: glicina, glutamatul și cisteina.
Funcția biologică primară a glutationului este de a acționa ca agent de reducere nonenzimatic pentru a ajuta la menținerea lanțurilor laterale de tiol cisteinice într-o stare redusă pe suprafața proteinelor.
Rata la care se poate face glutation poate depinde de disponibilitatea cisteinei, care este relativ rară în produsele alimentare.
Este principalul antioxidant produs de celulă, protejându-l de radicalii liberi. Aceste substanțe foarte reactive, dacă sunt lăsate necontrolate, vor deteriora sau distruge componente cheie ale celulelor (de exemplu, membrane, ADN) în microsecunde.
Este, de asemenea, utilizat pentru a preveni stresul oxidativ în majoritatea celulelor și ajută la blocarea radicalilor liberi care pot deteriora ADN-ul și ARN-ul. Există o corelație directă cu viteza de îmbătrânire și reducerea concentrațiilor de glutation în fluidele intracelulare.
Glutationul reciclează alți antioxidanți bine cunoscuți, cum ar fi vitamina C și vitamina E, menținându-le în stare activă.
Glutationul este un agent de detoxifiere foarte important, care permite organismului să scape de toxine și poluanți nedoriți. Formează un compus solubil cu toxina care poate fi apoi excretată prin urină sau intestin.
Glutationul joacă un rol crucial în menținerea unui echilibru normal între oxidare și antioxidare.
Glutationul este necesar în multe dintre etapele complicate necesare pentru a efectua un răspuns imunitar. De exemplu, este necesar ca limfocitele să se înmulțească pentru a dezvolta un răspuns imun puternic și pentru ca limfocitele “ucigașe” să fie capabile să omoare celulele nedorite, cum ar fi celulele canceroase sau celulele infectate viral.
Nivelul de glutation din organism scade odată cu vârsta, iar valorile mai mari la persoanele în vârsta sunt corelate cu o sănătate mai bună, subliniind importanța acestei substanțe remarcabile pentru menținerea unui organism sănătos.
Beneficiile glutationului
1. Reduce stresul oxidativ
Stresul oxidativ apare atunci când există un dezechilibru între producția de radicali liberi și capacitatea organismului de a-i combate. Nivelurile prea ridicate de stres oxidativ pot fi un precursor al mai multor boli. Acestea includ diabetul, cancerul și artrita reumatoidă. Glutationul ajută la prevenirea impactului stresului oxidativ, care, la rândul său, poate reduce boala.
Un articol citat în Journal of Cancer Science and Therapy a indicat că deficitul de glutation duce la niveluri crescute de stres oxidativ, care ar putea duce la cancer. De asemenea, a afirmat că nivelurile crescute de glutation au crescut nivelul de antioxidanți și rezistența la stresul oxidativ în celulele canceroase.
2. Poate ameliora psoriazisul
Un mic studiu a indicat că proteina din zer, atunci când este administrată pe cale orală, a îmbunătățit psoriazisul cu sau fără tratament suplimentar. S-a demonstrat anterior că proteinele din zer cresc nivelul de glutation.
Participanții la studiu au primit zilnic 20 de grame ca supliment oral timp de trei luni. Cercetătorii au afirmat că sunt necesare mai multe studii.
3. Reduce afectarea celulelor în boala ficatului gras alcoolic și nealcoolic
Moartea celulară în ficat poate fi exacerbată de o deficiență de antioxidanți, inclusiv glutation. Acest lucru poate duce la boli ale ficatului gras atât la cei care abuzează de alcool, cât și la cei care nu. S-a demonstrat că glutationul îmbunătățește nivelurile de proteine, enzime și bilirubină din sângele persoanelor cu boală hepatică cronică alcoolică și nealcoolică.
Un studiu a raportat că glutationul a fost cel mai eficient atunci când este administrat persoanelor cu boală de ficat gras pe cale intravenoasă, în doze mari. Participanții la studiu au arătat, de asemenea, reduceri ale malondialdehidei, un marker al leziunilor celulare din ficat.
Un alt studiu mic a descoperit că glutationul administrat pe cale orală a avut efecte pozitive asupra persoanelor cu boală ficatului gras nealcoolică în urma schimbărilor proactive ale stilului de viață. În acest studiu, glutationul a fost furnizat sub formă de supliment într-o doză de 300 de miligrame pe zi timp de patru luni.
4. Îmbunătățește rezistența la insulină la persoanele în vârstă
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ei produc mai puțin glutation. Cercetătorii de la Baylor School of Medicine au folosit o combinație de studii pe animale și pe oameni pentru a explora rolul glutationului în gestionarea greutății și rezistența la insulină la persoanele în vârstă.
Descoperirile studiului au indicat că nivelurile scăzute de glutation au fost asociate cu arderea mai puțină a grăsimilor și cu rate mai mari de depozitare a grăsimilor în organism.
Subiecții mai în vârstă au adăugat cisteină și glicină în dietele lor pentru a crește nivelul de glutation, care a crescut în două săptămâni, îmbunătățind rezistența la insulină și arderea grăsimilor.
5. Crește mobilitatea persoanelor cu boală arterială periferică
Boala arterelor periferice apare atunci când arterele periferice sunt înfundate de placă. Cel mai frecvent se întâmplă în picioare. Un studiu a raportat că glutationul a îmbunătățit circulația, crescând capacitatea participanților la studiu de a merge fără durere pe distanțe mai lungi.
Persoanelor cărora li s-a administrat glutation, mai degrabă decât o soluție salină placebo, li s-au administrat perfuzii intravenoase de două ori pe zi timp de cinci zile și apoi au fost analizate pentru mobilitate.
6. Reduce simptomele bolii Parkinson
Boala Parkinson afectează sistemul nervos central și este definită de simptome precum tremor. Momentan nu are leac. Un studiu mai vechi a documentat efectele pozitive ale glutationului intravenos asupra simptomelor precum tremor și rigiditate.
Deși sunt necesare mai multe cercetări, acest raport de caz sugerează că glutationul poate ajuta la reducerea simptomelor, îmbunătățind calitatea vieții la persoanele cu această boală.
7. Poate ajuta în lupta împotriva bolilor autoimune
Inflamația cronică cauzată de bolile autoimune poate crește stresul oxidativ. Aceste boli includ artrita reumatoidă, boala celiacă și lupusul. Potrivit unui studiu, glutationul ajută la reducerea stresului oxidativ fie prin stimularea, fie prin reducerea răspunsului imunologic al organismului.
Bolile autoimune atacă mitocondriile din anumite celule. Glutationul funcționează pentru a proteja mitocondriile celulare prin eliminarea radicalilor liberi.
8. Poate reduce daunele oxidative la copiii cu autism
Mai multe studii, inclusiv un studiu clinic raportat în Medical Science Monitor, indică faptul că copiii cu autism au niveluri mai mari de daune oxidative și niveluri mai scăzute de glutation în creier. Aceasta a crescut susceptibilitatea la leziuni neurologice la copiii cu autism din cauza unor substanțe precum mercurul.
Studiul clinic de opt săptămâni pe copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 13 ani a folosit aplicații orale sau transdermice de glutation. Modificările simptomelor autiste nu au fost evaluate ca parte a studiului, dar copiii din ambele grupuri au arătat îmbunătățiri ale nivelurilor de cisteină, sulfat de plasmă și glutation.
Surse de glutation
Se găsește în fructele și legumele proaspete și congelate, pește și carne. Sparanghelul, avocado și nucile sunt surse dietetice deosebite de glutation.
Sursa: healthline.com
