Urticaria este rezultatul unei reacții vasculare cutanate care formează urme roșii sau albe care produc adesea mâncărime. De obicei, zonele afectate variază în dimensiune și pot apărea și estompa în mod repetat.
Când urticaria apare mai mult de 6 săptămâni sau reapare pe o perioadă îndelungată, aceasta este clasificată ca urticarie cronică. Nu pune viața în pericol, dar poate fi incomodă și poate interfera cu activitățile zilnice, cu somnul și cu alimentația, dacă este prezentă în jurul gurii sau buzelor.
Simptome: Cum știu dacă am urticarie cronică?
Semnele și simptomele comune ale urticariei cronice includ:
- Zone cu umflături roșii sau albe, de obicei pe față, trunchi, brațe sau picioare
- Umflături care variază în mărime, își schimbă forma, apar și se estompează în mod repetat pe măsură ce reacția își urmează cursul
- Mâncărime
- Umflare care provoacă durere sau arsură, în special în interiorul gâtului și în jurul ochilor, obrajilor, buzelor, mâinilor, picioarelor și regiunii genitale
- Simptomele se agravează la căldură, exerciții fizice și stres
- Simptomele reapar frecvent și imprevizibil, uneori timp de luni sau ani
Care sunt cauzele?
Urticaria cronică este de obicei un semn al unei probleme de sănătate subiacente. Următoarele afecțiuni pot contribui la apariția urticariei cronice:
- Alergii alimentare
- Alergii de mediu
- Sensibilități alimentare
- Afecțiuni autoimune (tulburări tiroidiene, lupus etc.)
- Intestin permeabil
- Medicamente specifice
- Intoleranță la histamină
- Tulburări ale mastocitelor
- Infecție acută sau cronică
Tulburări autoimune: Știința încă nu înțelege pe deplin etiologia urticariei spontane cronice (CSU), dar ipoteza principală leagă una dintre principalele cauze ale urticariei de disfuncția autoimună, care face ca organismul să elibereze histamină ca răspuns la propriile celule imune.
Această teorie este susținută de descoperirile conform cărora până la 40% dintre pacienții cu CSU dezvoltă urticarie ca urmare a injectării în piele a propriului ser. Există, de asemenea, o prevalență ridicată a tulburărilor autoimune în rândul persoanelor cu urticarie, inclusiv hipotiroidism, artrită reumatoidă, lupus sistemic, sindrom Sjogren, boala celiacă și diabet de tip 1.
Infecții: Unele cazuri de urticarie se dezvoltă ca răspuns la infecții ale organismelor externe și agenți patogeni, inclusiv bacterii precum Helicobacter pylori, streptococi, stafilococi, yersinia, micoplasme și pneumonii; virusuri inclusiv hepatita, norovirusul și parvovirusul și paraziții precum giardia.
Alergii, sensibilități și aditivi: Oamenii presupun adesea că alimentele sau aditivii alimentari le cauzează urticarie. Și în timp ce alergiile alimentare pot declanșa cazuri acute de urticarie, alimentele sunt rareori cauza urticariei cronice.
În schimb, anumite alimente bogate în histamină și ingrediente inflamatorii pot împinge nivelurile deja ridicate de histamină peste limită.
Sănătatea intestinală: Persoanele cu urticarie cronică au o prevalență ridicată a disbiozei tractului gastrointestinal și niveluri scăzute de vitamina D3. Abordând acești doi factori cu probiotice, suplimente și modificări alimentare, putem regla în jos starea inflamatorie a organismului și putem reduce riscul apariției focarelor de urticarie.
Stresul: Stresul emoțional este una dintre principalele cauze ale inflamației în organism. Acest mecanism de răspuns inflamator poate declanșa urticarie. Cercetările au descoperit că perioadele de stres mental și emoțional ridicat pot preceda apariția urticariei și pot exacerba simptomele după debutul bolii.
Integrarea strategiilor de gestionare a stresului și a activităților de relaxare, cum ar fi yoga, meditația și mindfulness, precum și obiceiurile de somn sănătoase, pot contribui la restabilirea unui echilibru sănătos. Toți acești factori sunt parte integrantă a tratamentului pentru anxietate și urticarie, împreună cu sprijinirea nevoilor crescute de nutrienți ale organismului atunci când este stresat.
Mediu: Mediul dinamic și în continuă schimbare din jurul nostru poate fi o sursă nesfârșită de factori potențiali agravatori. Plantele, animalele, mușcăturile și înțepăturile, căldura și frigul pot contribui la o serie de afecțiuni inflamatorii ale pielii, inclusiv urticaria.
Unii factori de mediu pot fi dificil de identificat, dar sunt una dintre cauzele cele mai ușor de abordat prin simpla eliminare sau evitarea lor acolo unde este posibil.
Presiune: Ca și în cazul tuturor afecțiunilor pielii, este important să evitați iritarea urticariei. Orice tip de presiune directă, de la frecare fermă până la frecarea ușoară a hainelor pe piele, poate agrava și mai mult starea.
Acest lucru este valabil mai ales pentru urticaria inductibilă, care include dermografismul – o afecțiune care face ca pielea să se umfle ca răspuns la atingere. Persoanele cu această afecțiune pot chiar să „deseneze” imagini sau cuvinte pe piele, pur și simplu trecând un deget peste ea.
Exerciții fizice: Mulți dintre noi susțin că au o alergie la exerciții fizice, dar persoanele cu urticarie indusă de exerciții fizice chiar o fac. O combinație de căldură, transpirație, frecare și efort cardiovascular creează „furtuna perfectă” pentru agravarea focarelor de erupție.
Cum tratează medicina funcțională urticaria?
Primul pas pentru a trata urticaria este de a identifica cauza principală sau dezechilibrele care declanșează simptomele. Colectarea datelor este esențială pentru a determina cursul tratamentului. Printre posibilele teste sau evaluări pe care Medicină Funcțională le recomandă se află:
- Teste standard de laborator pentru a evalua markerii cardiometabolici, tiroidieni, inflamatori și micronutrienți
- Testarea alergiilor alimentare și de mediu (mediate de IgE)
- Testarea sensibilității alimentare (mediată IgG, IgA, IgM)
- Probă de scaun și teste de sânge pentru a identifica potențiali agenți patogeni sau infecții
- Testare genetică pentru tulburarea mastocitelor
- Evaluarea dietei pentru a identifica dacă alimentele sau calitatea dietei pot crea simptome care agravează starea
Tratamentul care poate sprijini îmbunătățirea urticariei cronice
- Eliminarea oricărui declanșator de mediu identificat
- Îndepărtarea oricărei alergii sau sensibilități alimentare identificate
- Implementarea unui protocol de dietă terapeutică
Dieta standard de eliminare; Dieta săracă în histamină; Dietă cu conținut scăzut de salicilat/tiramină.
- Suplimente pentru a susține orice deficiență, dezechilibre sau condiții prezente
- Adăugarea de surse de hrană terapeutică pentru a susține orice afecțiune prezentă
Intoleranța la alimente (sursa failsafediet.com)
Oamenii nu au o capacitate infinită de a consuma și de a neutraliza în siguranță substanțele chimice artificiale care se găsesc în alimentele procesate sau toxinele naturale care se găsesc în alimente integrale vegetale și animale, fără a experimenta efecte secundare.
Când capacitatea noastră de a neutraliza toxinele este depășită, începem să suferim de probleme de sănătate. Așa cum consumul de alcool poate produce o mahmureală în ziua următoare, la fel o varietate de substanțe chimice artificiale și naturale și colorante care se găsesc în alimente pot provoca și simptome negative.
Deoarece substanțele chimice alimentare sunt atât de răspândite în dieta noastră și efectele lor se pot acumula foarte lent în organism, majoritatea persoanelor cu intoleranță alimentară nu realizează niciodată că cauza problemelor lor cronice de sănătate este legată de alimente. Dacă au norocul să constate o legătură cu alimentele, este posibil să nu-și dea seama ce alimente îi deranjează, deoarece par să reacționeze la atât de multe. Ei pot simți că sunt „alergici” la orice.
Fiecare persoană are o capacitate diferită de a fi afectată de substanțele chimice alimentare. Unii oameni se simt puțin „off” doar după ce mănâncă prea multă brânză tare sau ciocolată, beau prea mult vin roșu sau mănâncă prea multe dulciuri colorate artificial. Unii nu observă niciodată nimic. Alți oameni pot descoperi că suferă cronic chiar și atunci când mănâncă o dietă aparent pură și sănătoasă cu alimente naturale integrale.
De fapt, atunci când acești oameni efectuează o dietă de eliminare chimică a alimentelor, de multe ori descoperă că nu pot mânca alimente aparent inofensive, cum ar fi broccoli sau portocale, fără a prezenta simptome de sănătate. Dacă ești unul dintre acești oameni, pentru că mănânci fructe, legume, brânză, carne ambalată sau atârnată în vid sau bei ceai sau cafea în fiecare zi, s-ar putea să nu realizezi niciodată că problema ta este asociată cu mâncarea.
Intoleranța alimentară există din cauza variației naturale a populației noastre de a face față substanțelor chimice. Pentru a extinde metafora, în timp ce o persoană poate să bea doar un pahar de vin fără să se simtă atârnat în ziua următoare, o alta poate scăpa cu trei sau patru pahare, în timp ce altcineva poate bea doar câteva înghițituri fără să-i doare capul și simtindu-se bolnav.
Același efect este valabil și pentru unele dintre substanțele chimice naturale găsite în alimente, cum ar fi salicilații, glutamatul liber (MSG) și aminele biogene (cum ar fi histamina, serotonina, dopamina, feniletilamina, tiramina și unii aditivi artificiali (o selecție de culori, arome, potențiatori de aromă, conservanți și antioxidanți). Acest lucru se datorează faptului că toți avem variații genetice diferite care guvernează modul în care producem diferite enzime în corpul nostru.
Enzimele sunt necesare pentru a descompune toxinele sau pentru a le atasa elemente care ajuta la extragerea lor din organism. De asemenea, ele reglează și produc hormoni, peptide, aminoacizi, prostaglandine, endorfine, neurotransmițători și numeroase alte substanțe chimice endogene din organism. Producția de diferite enzime cheie are o variație naturală de aproximativ 10-15 ori în populație.
Reacțiile la substanțele chimice alimentare sunt farmacologice și dependente de doză, mai degrabă decât legate de sistemul imunitar, cum ar fi alergiile.
Cu toate acestea, simptomele intoleranțelor alimentare sunt adesea confundate cu alergii și pot provoca afecțiuni asemănătoare autoimune, cum ar fi eczema, astmul, artrita și durerile cronice de spate și au fost implicate într-o serie de alte tulburări autoimune, inclusiv boala celiacă și fibromialgie și pot produce simptome asemănătoare sclerozei multiple. Ele pot contribui chiar la boli de inimă.
Sursa: alignedmodernhealth.com
