Chelarea (chelatarea) metalelor grele îi face pe unii pacienți autoimuni nediagnosticați mult mai rău. De obicei este trecută drept o reacție de detoxifiere, dar în realitate a declanșat un atac autoimun agresiv.
Chelarea metalelor toxice
Una dintre cele mai comune abordări ale autoimunității în lumea sănătății alternative este chelarea metalelor grele, un proces care scoate metalele și alte substanțe chimice din organism. Dar știați că în circumstanțe greșite – care sunt de fapt destul de comune – acest lucru poate înrăutăți starea de sănătate a pacienților în mod semnificativ și permanent?
Chelatările cu metale grele, sau detoxificările, încep de obicei cu un test de sânge, urină sau păr. Cel mai frecvent test este un test de urină după ingerarea unui chelator, o substanță care se leagă de un metal greu sau un produs chimic, eliberându-l de țesutul corpului pentru a circula în sânge pentru testare sau îndepărtare.
Cu toate acestea, TOȚI avem un nivel ridicat de metale grele în corpul nostru. Acest lucru este valabil pentru persoanele sănătoase și persoanele bolnave cronic. Este un fapt al vieții moderne.
Suntem în mod constant expuși la substanțe chimice din aer, produse corporale, alimente și mediu. Mercurul, plumbul, benzenul, solvenții și alți compuși se găsesc în mediul nostru de zi cu zi – covoare, saltele, ustensile de plastic, sticle de apă din plastic și capace pentru pahare de cafea, substanțe ignifuge care se găsesc în mobilier și pijamale pentru copii, fumul din trafic și fumul industrial și multe altele.
În timp ce toți avem această încărcătură toxică, substanțele chimice din mediu pot declanșa autoimunitate, sensibilități chimice și alte probleme de sănătate la unii oameni, dar nu la alții.
Problema nu este câte substanțe chimice sau metale grele arată testul tău de laborator, ci dacă sistemul tău imunitar reacționează la acești compuși din mediu.
Riscurile chelatării
Chelarea poate fi benefică în circumstanțe potrivite. Dar atunci când un practicant decide automat să aplice chelarea în cazul unui pacient din cauza nivelurilor ridicate de metale grele indicate de un test de laborator, riscă să inflameze creierul și să provoace crize autoimune.
De ce?
- Autoimunitate neurologică. Cercetările arată că unii chelatori precum EDTA, DMPS și DMSA pot redistribui metalele grele în țesutul neurologic, ceea ce poate declanșa simptome la persoana cu autoimunitate neurologică.
- Mimetism molecular. Substanțele chimice și metalele grele pot declanșa reacții imune inflamatorii în același mod în care glutenul sau alte alimente pot declanșa reacții încrucișate.
Acesta este motivul pentru care este important să testați mai întâi bariera hematoencefalică, stratul protector din jurul creierului conceput pentru a împiedica trecerea substanțelor nedorite și pentru a permite intrarea substanțelor benefice.
De asemenea, este înțelept să verificați dacă bariera intestinală este intactă. Acest lucru se realizează prin măsurarea anticorpilor barierei hematoencefalice și a joncțiunii strânse.
Cu un intestin permeabil sau o barieră hematoencefalică permeabilă, substanțele chimice chelate și metalele grele pot declanșa reacții inflamatorii în creier și în întregul corp, provocând uneori simptome severe.
Acest lucru explică de ce chelarea îi face pe unii pacienți autoimuni nediagnosticați mult mai rău. De obicei este trecută drept o reacție de detoxifiere, dar în realitate a declanșat un atac autoimun agresiv.
Intoxicația cu metale grele
Metalele grele cel mai frecvent asociate cu intoxicatia oamenilor sunt plumbul, mercurul si arsenicul. Otrăvirea cu metale grele poate să apară ca urmare a expunerii profesionale, a poluării aerului sau apei, a contaminării alimentelor, a medicamentelor, a recipientelor pentru alimente sau a ingerării vopselelor pe bază de plumb.
Deși oricine se poate intoxica cu metale grele, copiii sunt mai vulnerabili la acestea, în special în cazul intoxicației cu plumb.
Eliminarea metalelor grele se poate face controlat, fără efecte negative asupra organismului, printr-un program de echilibrare nutrițională/program de dezvoltare (pe baza analizei mineralelor din păr).
În concluzie, chelarea metalelor grele poate să înrăutățească starea unui pacient. Este important ca pacienții să se informeze adecvat și să consulte specialiști înainte de a urma un astfel de tratament.
Chelarea metalelor grele poate avea efecte secundare și poate necesita o monitorizare atentă a stării de sănătate. Este esențial să se ia decizii informate și să se țină cont de specificul fiecărui caz în parte.
Sursa: kharrazianinstitute.com/why-heavy-metal-chelation-can-worsen-a-patients-health/
